Evanghelia Învierii fiicei lui Iair

Evanghelia Învierii fiicei lui Iair – Duminică a 24-a după Rusalii

Sfânta Evanghelie din Duminica a 24-a după Rusalii vorbește despre puterea credinței în Iisus Hristos care biruieste durerea, boala și moartea. Iair, al cărui nume în ebraică יָאִיר (Ya’ir) înseamnă „El va da lumina” era unul din mai marii sinagogii. Acesta îl roagă pe Iisus Hristos să o vindece pe fiica să de 12 ani aflată pe patul de moarte.
Pe drum, o femeie ce avea scurgere de sânge de 12 ani, se vindecă atingandu-se de vesmantul lui Iisus. Deși fiica lui moare, Iisus o învie doar spunând : “Talitha koum!” (תַלִיתָא קוּם) care se traduce „Copilă, scoală-te!„.

„Iar El, scoţând pe toţi afară şi apucând-o de mână, a strigat, zicând: Copilă, scoală-te!”

Sfânta Evanghelie după Luca 8:54

„Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit”

Credința femeii ne arată importantă credinței chiar și în situațiile ce par fără vreo speranța. Ordinea vindecărilor, mai întâi a femeii pe drum și după a fiicei lui Iair are și rolul de a întări credință lui Iair în Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Numărul 12 are o semnficație aparte și profundă în credință iudaică, reprezentând ordinea divină, desăvârșirea și autoritatea lui Dumnezeu : 12 triburi ale lui Israel, 12 apostoli. Mai mult numărul de 12, fie că este vorba de față de 12 ani, sau de femeia care avea scurgerea de 12 ani, ne arată că durerea este universală și poate apărea oricând în viață dar credință noastră în Mântuitorul Iisus Hristos o poate birui.

Sfânta Evanghelie după Luca – capitolul 8

41. Şi iată a venit un bărbat, al cărui nume era Iair şi care era mai-marele sinagogii. Şi căzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga să intre în casa Lui,
42. Căci avea numai o fiică, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Şi, pe când se ducea El, mulţimile Îl împresurau.
43. Şi o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei, şi de nici unul nu putuse să fie vindecată,
44. Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei.
45. Şi a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El, au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează şi Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?
46. Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Căci am simţit o putere care a ieşit din Mine.
47. Şi, femeia, văzându-se vădită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus de faţă cu tot poporul din ce cauză s-a atins de El şi cum s-a tămăduit îndată.
48. Iar El i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace.
49. Şi încă vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: A murit fiica ta. Nu mai supăra pe Învăţătorul.
50. Dar Iisus, auzind, i-a răspuns: Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi.
51. Şi venind în casă n-a lăsat pe nimeni să intre cu El, decât numai pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov şi pe tatăl copilei şi pe mamă.
52. Şi toţi plângeau şi se tânguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme.
53. Şi râdeau de El, ştiind că a murit.
54. Iar El, scoţând pe toţi afară şi apucând-o de mână, a strigat, zicând: Copilă, scoală-te!
55. Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată; şi a poruncit El să i se dea să mănânce.
56. Şi au rămas uimiţi părinţii ei. Iar El le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.