În fiecare an pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodoxi prăznuiesc Botezul Domnului nostru Iisus Hristos. Mântuitorul este botezat în apele râului Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Atunci cerurile s-au deschis iar Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel peste El. Din ceruri s-a auzit și un glas:
„Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit” Sfânta Evanghelie după Matei 3:17
Denumirea populară de „Bobotează” provine de la slavonul „Bogoiavlenie i Krăștenie” care înseamnă „Arătarea lui Dumnezeu și Botezul”. Sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Teofania/Epifania, care semnifică în limba greacă „Arătarea lui Dumnezeu”. Biserica Ortodoxă prăznuiește Botezul Domnului Iisus Hristos, ca manifestare a Sfintei Treimi.
Sărbătoarea Bobotezei este una dintre cele 12 praznice împărătești ale Bisericii Ortodoxe, marcând și încheierea celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie.
Sfințirea cea Mare a Apei
Sfințirea apei de Bobotează numită Agheasma Mare, este o slujbă specială ce reiterează sfințirea apelor prin botezul Mântuitorului Iisus Hristos în Iordan. Spre deosebire de agheasma mică (sfeștania obișnuită), Agheasma Mare se sfințește printr-o dublă epicleză, apa având o putere deosebită, vindecătoare, curățitoare și ocrotitoare.
Slujba de sfințire a apelor se săvârșește de preoți în Ajunul Bobotezei pe data de 5 ianuarie și în ziua Bobotezei pe 6 ianuarie. Sfințirea casei de Bobotează sau „umblatul cu crucea” este o tradiție ortodoxă în care preotul binecuvântează locuințele credincioșilor cu Agheasma Mare în ajun sau în ziua de Bobotează după Sfânta Liturghie.
Agheasmă Mare se bea pe nemâncate, până pe 14 ianuarie, când se încheie sărbătoarea botezului. Agheasma Mare se folosește și pentru a stropi casa, gospodăria și ogoarele, având rol de purificare și binecuvântare.
