Minunea Arhanghelului Gavriil din Sfântul Munte Athos

În Muntele Athos, într-o chilie din apropierea mănăstirii Kareia, trăia un monah bătrân împreună cu ucenicul său. Într-o sâmbătă seară, bătrânul a plecat la o altă mănăstire pentru priveghere, lăsându-l pe ucenic singur.

Pe când se ruga, în miez de noapte, un străîn necunoscut a venit la chilie. Ucenicul l-a primit cu dragoste, după rânduiala călugărească, și l-a rugat să se roage împreună. Când au ajuns la cântarea Maicii Domnului, ucenicul a început să cânte imnul cunoscut până atunci în Athos:

„Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii…”.

Atunci, străinul i-a spus:

„Noi, în locul nostru, mai întâi cântăm și altceva, astfel:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe ține, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maică Dumnezeului nostru.
Iar apoi adăugăm:
Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii…”

Ucenicul, minunat de frumusețea cântării, l-a rugat pe oaspete să-i scrie aceste cuvinte. Străinul i-a spus că nu are hârtie sau cerneală, dar a luat o lespede de piatră și a scris cu degetul însuși cuvintele, că și cum ar fi fost pe ceară moale. Apoi s-a făcut nevăzut, iar ucenicul a înțeles că fusese Însuși Arhanghelul Gavriil. Piatra pe care au rămas scrise cuvintele sfinte a fost dusă la Patriarhia din Constantinopol, iar locul minunatei arătări a primit numele „Chilia Axion estin” (care înseamnă „Cuvine-se cu adevărat”), nume păstrat până azi.