Viața Sfântului Prooroc Daniel
Statornicia în credință
Daniel este un model de post și rugăciune. Supus Dumnezeului celui Viu, refuză să deguste din bucătele și vinul regelui pagan pentru a nu se pângări. Cere doar să i se dea mâncare cu legume și apă, având îndurare și bunăvoință de la Dumnezeu în fața căpeteniei famenilor. Și iată cum după doar 10 zile, Daniel, Anania, Misael și Azaria arătau mai luminoși și mai sănătoși la chip și la trup decât aceia ce mâncau din bucătele închinate idolilor.
Pârâți de bărbații caldei, Anania, Misael și Azaria aveau să fie aruncați legați într-un cuptor încins pentru că refuzau să se închine la idolul de aur al regelui. Însă aceștia ies dezlegați și nevătămați din cuptorul încins fiind păziți de Îngerul văzut în cuptor lângă ei.
Profețiile Proorocului Daniel
Profeția celor 70 de Săptămâni (Daniel 9:24-27)
Aceasta este cea mai precisă profeție despre timpul apariției lui Mesia. Îngerul Gabriel îi descoperă lui Daniel că 70 de săptămâni (înțelese ca săptămâni de ani, adică 490 de ani) sunt hotărâte asupra poporului evreu și a Ierusalimului. Profeția arată că de la decretul de reconstruire a Ierusalimului până la venirea „Unsului” (Mesia) vor trece 7 săptămâni și 62 de săptămâni (în total 69 de săptămâni, adică 483 de ani). După cele 62 de săptămâni, Mesia va fi „stârpit” (omorât), dar nu pentru Sine. Această perioadă indică exact perioada de timp a slujirii și răstignirii lui Iisus.
Profetia „Fiului Omului” care primește împărăția (Daniel 7:13-14)
Daniel vede pe cineva venind pe norii cerului, ca un „Fiul Omului”, care se prezintă în fața „Celui Bătrân de zile” (Dumnezeu). Lui i se dă o stăpânire, o slavă și o împărăție veșnică pe care n-o va trece niciodată. Iisus Hristos folosește des titlul de „Fiul Omului” în Evanghelii pentru a se referi la Sine, făcând directă legătură cu această profeție.
Piatra care sfărâmă chipul (Daniel 2:34-45)
Daniel interpreteaza visul Împăratului Nabucodonosor despre un chip mare făcut din diverse metale, care reprezintă patru împărății pământești succesive (Babilon, Medo-Persia, Grecia, Roma). O piatră „tăiată din munte fără ajutorul vreunei mâini” lovește chipul și îl sfărâmă, devenind un munte mare care umple pământul. Piatra reprezintă Împărăția lui Dumnezeu, adusă de Mesia (Iisus), care va distruge toate împărățiile omenești și va dăinui veșnic.
Încetarea jertfei (Daniel 9:27)
Mesia va face un legământ strâns cu mulți în ultima săptămână, iar la jumătatea ei va face să înceteze jertfa și darul de mâncare. Prin jertfa Sa pe cruce, Iisus a pus capăt necesității jertfelor ritualice din Vechiul Testament.
